Un “păstor” avea 100 de “oi”. Pe drum, a pierdut 40 de oi.

Atunci el şi-a spus: iată ce voi spune Stăpânului.

- Eu sunt un păstor bun, cele 40 de oi au fost răzvrătite, ele m-au părăsit pe mine nu eu pe ele. Eu nu fac asta.

- Oile care cu adevarat au vrut să vina după mine, au venit.

- Am fost foarte ocupat în a explica celor 60 de oi, riscurile la care se expun cele 40 de oi care s-au pierdut.

- M-aş fi dus să le caut dar, era prea frig, era prea întuneric.

- Nu erau animale sălbatice prin zona, de fapt, mă aştept să vină singure.

- Sunt doar 40.

- Să ştii că, eu ţin la ele mai mult decât ţii Tu, sau măcar la fel.

- Cele 40 de oi nici măcar nu dădeau (toate) lapte.

- M-am rugat pentru ele.

- Ştiu că Tu eşti interesat de calitate şi nu de cantitate. Nu?

- Nici măcar nu erau oi, majoritatea erau mieluşei.

- Voiau să mănânce doar “iarbă uşoară”.

- Să fi auzit ce gălăgie au făcut pe drum.

- Să ştii Stăpâne, chiar dacă sunt numai 60 de oi, în sufletul meu ele sunt 100.

"păstorul" tău cum e?