Lee Strobel, într-un interviu acordat recent afirmă că metodele tradiţionale de abordare în evanghelizare sunt destul de depăşite. Ce s-a schimbat în abordarea în cazul evanghelismului, apologeticii? Păi, astăzi ar trebui să fie mai relaţionale, mai personale, cu un accent pe povestea personală, precizează Strobel. Acesta îl aminteşte pe Josh McDowell care mergea în campusuri universitare şi descria de ce Biblia poate fi crezută. Oamenii răspundeau în număr mare. Apoi au încetat să mai vină în aşa număr şi nu ştia de ce.
Acum are o abordare mai personală, centrată pe mărturie, pe povestea personală. „Ştiţi”, spune el, „am fost fiul unui beţiv. Aşa mi-a fost afectată viaţa şi relaţia cu tatăl meu. Asta m-a determinat să caut viaţa spirituală. Acestea sunt evidenţele pe care le-am găsit. Aşa s-a schimbat viaţa mea. Aşa m-am împăcat cu tatăl meu.” Astfel devine o poveste personală. Despre asta este şi lucrarea mea, aminteşte Strobel. Îmi spun povestea. Am fost un ateu. Eram batjocoritor. Soţia a devenit creştină. M-a pus pe gânduri. Acestea sunt evidenţele pe care le-am găsit, cum L-am primit pe Christos, diferenţa pe care a făcut-o. Este o poveste. Am înţeles că în postmodernism, oamenii sunt mai receptivi la nivelul acesta. De altfel, un alt lucru ce se observă este accentul pentru grupurile mici. Acestea au o reală relevanţă şi impact în vieţile oamenilor. Asta nu înseamnă că vechile metode sunt de aruncat. Provocarea este tocmai adaptarea la noul trend, prin metode care să fie eficiente într-o cultura marcată de relativism şi pluralism, specifică apologetul. Sursă: Mariuszarnescu.wordpress.com |
Comentarii
De (prea) multe ori aceste experiente sunt total irelevante, si in loc ca mai bine sa tacem din gura, incepem sa vorbim di experientele altora sau din carti. :silly:
:evil: