Într-o zi, când mergea spre biserica pe care o păstorea în Boston, A. J. Gordon, a văzut un copil ducând o colivie cu câteva păsări.

-De unde ai păsările acelea? l-a întrebat Gordon. 

-Le-am prins pe câmp. A răspuns copilul.

-Şi ce vrei să faci cu ele? l-a întrebat din nou Gordon. 

-O, am să mă joc cu ele pentru o vreme şi apoi am să le dau pisicii noastre de acasă, a spus copilul. Sunt doar păsări de câmp şi nu pot cânta bine. 

Păstorul i-a spus:

-Îţi dau doi dolari pentru colivie şi păsări. 

-S-a făcut! A răspuns băiatul. N-aţi făcut o afacere prea bună.

Gordon a luat colivia cu păsările, a dus-o în spatele bisericii şi a dat drumul păsărilor, care şi-au luat zborul, cântând în libertate. Următoarea Duminică, Gordon avea colivia goală pe amvonul bisericii şi a povestit întâmplarea. 

-Când le-am eliberat, a spus el adunării, au zburat spre înălţimi şi cântecul lor părea că spune : “Răscumpărat, răscumpărat!”

Cei care nu-L cunosc pe Isus ca Mântuitor personal sunt ca acele păsări înainte de-a fi  eliberate. Ei “nu pot cânta bine” pentru că sunt prinşi în colivia păcatului. Dar nu trebuie să fie aşa. Isus a spus: “Dacă Fiul vă face slobozi, veţi fi cu adevărat slobozi” (Ioan 8:36). El ne dă libertatea care pune o cântare nouă în inima noastră. 

Când israeliţii au fost eliberaţi din robia egipteană, au proclamat: “Vom cânta Domnului…El ne-a scăpat”. Fuseseră eliberaţi şi puteau cânta. Dar tu?

A avea un suflet mântuit înseamnă să ai o cântare în inimă.