Conferinţele de tineret din Italia, evenimente la care participă creştini şi  oameni neconvertiţi care vin în urma insistenţelor prietenilor lor creştini, indiferent de vârstă ;  un fapt diferit faţă de conferinţele din România.

În localitatea Lignano Sabbiadore, în data de 3-4 noiembrie anul curent,  a avut loc cea de-a doua ediţie a conferinţei naţionale de tineret din Italia, având ca temă principală “Etapele Vieţii”, împărţită în patru sub-teme: copilăria, adolescenţa, tinereţea şi maturitatea.

Deschiderea conferinţei a avut loc în data de 3 Noimebrie la ora 10.00, începând cu un salut al Preşedintelui Cultului Penticostal din Italia, Marius Livanu, care este şi organizatorul principal al conferinţei.

Pe parcursul conferinţei, tinerii au fost conduşi în  timpul de laudă şi închinare de Grupul Filadelfia, Grupul Maranatha, Cvartetul Silo, Marius Livanu, Valer Bogdan (care ne-a încântat inima şi auzul cu sunetele produse de naiul său) ,  şi mulţi alţii. Am rămas profund impresionat de corul format de tineri din mai multe zone, ţări, care au fost solicitaţi să vină, în pauza dintre programe, pentru a repeta câteva cântări.

În prima zi a conferinţei, dimineaţa,  din Cuvântul Lui Dumnezeu a vorbit pastorul Gabi Zegrean, având ca temă, “copilăria”, iar seara având ca temă “adolescenţa”. În a doua zi, Pastorul Iosif Anca, la programul de dimineaţă a avut ca temă “tinereţea”, iar seara  tema “maturitatea”. Predicile au avut un mesaj extraordinar, venite de Sus, pe înţelesul tuturor.

La finalul conferinţei, am reusit sa le pun câteva întrebări:

Petrică Rus: Cum vi s-au părut tinerii, activi sau pasivi? Aveaţi alte aşteptări?

Gabi Zegrean:  În linii mari, tinerii au fost suficient de activi, i-am văzut flămânzi după Cuvântul Lui Dumnezeu, atenţi la predica în majoritatea lor ; sigur că, probabil au fost şi excepţii, dar nota respectivă, trebuie să o ducem mai departe. Mă bucur foarte mult de dorinţa lor de a-L cunoaşte pe Dumnezeu şi de deschiderea care o au pentru asta. O singură problemă mă macină : sper să fie o continuitate în tot ce se face aici.

Iosif Anca:  M-am bucurat de răspunsul lor, (de ceea ce în pedagogie se numeste feedback), referitor la mesajul transmis. Evident că într-o lucrare aşa scurtă nu poţi să îţi formezi ceva ce poate fi înţeles doar  într-un mod dinamic. Aş vrea să le văd reacţiile peste o săptămână, peste două. Dar eu cred că această conferinţă, sub aspectul colaborării, relaţionării, şi-a atins scopul, cel puţin în faza aceasta  şi dacă va fi continuată are un rol.

Petrică Rus: Cum vi se par tinerii din Italia faţă de cei din România? Sunt diferenţe?

Gabi Zegrean:  Îmi este destul de greu să spun că este o mare diferenţă, probabil că cei ce au venit aici, au o posibilitate în plus , într-un fel, să fie mai maturi, pentru că nu mai depind de nimeni şi nimic, numai de ei şi de Dumnezeu. Au această şansă extraordinară de a se maturiza mai repede decât cei din România, dar, au un pericol în plus, nefiind foarte supravegheaţi sau neavând ajutoarele pe care le au cei din România, cum ar fi părinţii şi noi, slujitorii lui Dumnezeu, care suntem într-un fel mai aproape de ei. Dar şi în România şi în Italia văd o dorinţă, cum am spus şi prima dată, de a-L descoperi pe Domnul şi a-L căuta,  iar acest lucru este fantastic.

Iosif Anca:  În mare parte,  sunt aceiaşi tineri, cu diferenţa, de exemplu, că cei din ţară au rămas să facă studii şi cei de aici cu preponderenţă sunt într-o activitate profesională, deja angajaţi, doar că ca cei de aici au alte probleme faţă de cei din ţară. Nu văd diferenţe majore între bisericile de aici şi bisericile din România. Aş spune că revin la segmentul acesta de vârstă şi la media generală a spiritualitaţii din bisericile penticostale, starea lor este una specifică ; cu aceasta nu spun că este cea mai bună, cea mai optimă, dar nădăjduim.

Petrică Rus: V-aş ruga să transmiteţi un mesaj tinerilor din Diaspora.

Gabi Zegrean:   Mesajul care vreau să îl transmit tinerilor din Diaspora este să stea aproape de Domnul pentru că sunt într-o lume nouă şi cred că au o şansă fantastică în Italia, în oricare ţară din Europa sau oriunde ar fi , să aducă înapoi spiritul creştin , să-L aducă înapoi pe Cristos într-o Europă care  spiritual putem să spunem că este aproape moartă sau chiar moartă. Cred că pot să fie cei care să îl reprezinte pe Dumnezeu în aceste ţări , cum au facut-o cei trei tineri împreună cu Daniel , prin care Dumnezeu a determinat un imperiu întreg să recunoască că există un Singur Dumnezeu Adevărat şi s-au închinat Lui. Cred ca ei pot să fie cei mai mari misionari pe care România i-a pregătit şi prin conjunctura aceasta economică şi socială au ajuns aici. Dumnezeu să vă binecuvinteze!

Iosif Anca: Să încerce să se ridice deasupra nivelului mediu, să nu rămână la media speciei. Şi noi suntem chemaţi la o lucrare şi putem să avem un statut desăvârşit, în sensul de a tinde spre lucruri măreţe la care Dumnezeu ne cheamă. Pentru că media nu este dată de realitatea din jurul nostru, de mediu sau de efectele cotidiene , ci de ceea ce Dumnezeu are în plan pentru noi. Şi obiectivul nu este dictat de un cadru social sau de o altă perspectivă omenească , ci de planul lui Dumnezeu. Deci, i-aş îndemna să se raporteze la Dumnezeu şi la planul Său pentru vremea aceasta, în speţă pentru viaţa lor şi asta va avea o perspectivă veşnică. Dumnezeu să vă binecuvinteze !

Această conferinţă din punct de vedere spiritual a fost un succes : predici bune, cântări frumoase,  poezii. Dar din punct de vedere al organizării au fost câteva lacune, dar acestea se vor umple în timp, la următoarele conferinţe. Tind să cred că aceste conferinţe sunt într-un continuu progres. Au fost probleme de ordin tehnic , mixajul sunetului nu a fost cel mai bun , deoarece a fost folosită sonorizarea sălii. Dar trecând peste toate impedimentele care au fost întâmpinate , aceasta conferinţă a avut un scop şi cred că a fost atins.

Dumnezeu să binecuvinteze sufletele care au fost la această întâlnire şi fie ca sămânţa Evangheliei să rodească în inimile lor, să capete mântuirea , iar ei la rândul lor să îi aducă pe alţii la Hristos.

 Petrică Rus