|
 Întuneric... razele de lună aruncau umbre pe pereţii camerei, creând o atmosferă cât se poate de sinistră. Somnul era atât de dulce pentru fetele de lângă mine, dar nu şi pentru mine. O tusă chinuitoare puse stăpânire pe mine. Eram în toiul nopţii, respiram din ce în ce mai greu. Îmi doream mai mult ca orice să sosească răsăritul mai repede. Întorcându-mă dintr-o parte în alta în pat, toată noaptea am pretrecut-o scăldată în remuşcări, regrete, sentimente fără nici o speranţă.
Vroiam acasă. Venisem în tabără să slujesc, să fac ceva de care El să fie mândru. Şi acum? Ce puteam înţelege? Mă vroia acasă? Lacrimile simţeau nevoia să se prelingă pe obrajii mei fierbinţi. Dacă Dumnezeu mă vrea acasă, mă voi duce, dacă nu voi ramîne aici şi cred că El mă va vindeca.
|
|
 Vă anunţăm apariţia la Editura Kairos a unei noi cărţi "Speranţă pentru Europa", scrisă de Jeff Fountain – directorul, Tineri Pentru Misiune Europa.
“Este o carte impregnată de dragoste faţă de Christos şi de dorinţa de a sluji în Împărăţia lui Dumnezeu, care este o împărăţie a speranţei. Rezultat al experienţei personale şi al propriilor întrebări, Jeff Fountain oferă cititorilor săi un text valoros asupra căruia să mediteze.” Andre Rouvoet, Vice Prim-Ministru al Olandei
|
 Omul are natura de a presupune, uneori, prea mult. Avem presupuneri despre colegi, profesori, pastori, despre orice fiinţă prezentă în cadrul vieţii noastre, şi chiar despre noi înşine. Presupunem binele sau presupunem răul. Dacă cineva trece pe lângă noi şi nu ne salută, presupunem că are ceva cu noi. Dacă cineva are mai multă avuţie decât noi, presupunem că nu munceşte cinstit. Dacă cineva a trecut printr-un necaz, presupunem că l-a ajuns nuiaua lui Dumnezeu. De asemenea, presupunem că divorţul este opţiunea cea mai bună decât a rămâne într-o căsnicie nefericită sau că nu ar trebui să trăim cu dorinţe neîmplinite. Dacă presupunem că suntem buni şi nu suntem aşa, atunci ne autoînşelăm şi nu dorim nici corectarea, nici să fim corectaţi sau ajutaţi. Posibil doar să ne mirăm că cei din jur ne văd diferit de cum ne vedem noi. |
|
 Imposibilităţile dispar când un om şi Dumnezeu lucrează împreună.
Zilele au trecut atât de repede încât nici nu realizez că sunt în drum spre tabără. Sunt înconjurată de mormanul de bagaje în care parcă mi-am înghesuit întregul apartament. Agitaţia şi emoţiile stăpânesc pretutindeni, doar cerul îmi zâmbeşte făcându-mi inima să tresalte de bucurie.
|
|
 “Veţi scoate apă cu bucurie din izvoarele mântuirii…” Isaia 12:3
Să nu fim trişti! Să ne oprim o clipă! Să facem un popas şi să reflectăm, lucid, la atitudinea pe care o avem în această călătorie prin efemer. Zi de zi ne frământăm cu o sumedenie de probleme şi neajunsuri, care ne “mâhnesc duhul” şi ne “usucă oasele”.
|
|
 În general, elevii, dintre lunile anului, reţin cel mai uşor numele celor trei luni care reprezintă vacanţa: iunie, iulie şi august. De ce? Pentru că e vacanţa mare!
Pentru Creangă vacanţa însemna să mergi să furi cireşe, să mergi să te scalzi, să mergi în târg cu pupăza din tei şi să fii complice la tot soiul de aventuri care îţi împodobesc vacanţa doar cu distracţie. Vacanţa pentru unii prieteni, este ,,locul confortabil din faţa micului ecran captivant". 24 din 24 informaţiile se ţin lanţ făcându-şi loc în mintea suprasolicitată dar gata să se hrănească cu acele nimicuri.
|
|
|
 Dacă Dumnezeu ar avea un album, poza ta ar fi pe copertă...
Dacă Dumnezeu ar avea un frigider, poza ta ar fi prinsă cu un magnet de uşa lui... Dacă ar avea un calculator poza ta ar fi cu siguranţă pe background. Ziua ta de naştere este însemnată cu markerul pe calendarul Lui. Se bucură când îi ceri ajutorul şi ai încredere în deciziile Lui pentru viaţa ta... şi se umple de veselie când te vede pe deplin mulţumit cu ceea ce-ţi dăruieşte...
|
|
|
|
<< Start < Inapoi 1 2 3 4 5 Inainte > Sfarsit >>
|
| Rezultate 57 - 64 din 64 |
