Mă doare sufletul când simt mirosul de putregai al acestei societăţi în care trăim; mai rău e când pică pe mine câte o bucată lâncezită şi mi se pare că nu-mi mai trece scârba vreodată...

Cu o oarecare tragere de inimă vă scriu câteva din experienţele mele recente.

Alegi să fii cinstit, să nu minţi, să nu dai mită, să nu fii fals... consecinţa: eşti naiv, crezi în Moş Crăciun – deci pierzi locul de muncă.

Alegi să nu dai mită medicilor, să crezi în sistemul medical local şi eficienţa lui... consecinţa: rişti să nu mai ieşi viu din spital! Ce bine că rugăciunea rămâne cel mai bun medicament.

De n-ar fi pacea Tatălui care să ne întărească, mare ar mai fi disperarea... Deşi totul e întors pe dos în aceste timpuri, aleg să-mi pun încrederea în Domnul! Şi orice-ar fi, orice-ar veni... gândul meu e dincolo! O altă alegere dar cu repercursiuni diferite.

Autor: Cristina Bran